Desaster...

 Totul e imprastiat la voia intamplarii. Nimic concret ,nimic corect. Parca pe zi ce trece lumea se transforma intr-un glob de gheata unde toti suntem reci si fara urma de zambet. De ce ?? De ce tot acest dezastru ?? De ce noi?? Incepem sa uram cele mai dragi fiinte si sa iubim cei mai aprigi dusmani. Ne dorim singuri raul deoarece e singurul lucru care ne mai produce sentimentul ala sublim de satisfactie completa. Ne imbatam pur si simplu din tristete si ne chinuie orice moment lipsit de necazuri .Am ajuns in situatia in care credem ca tot ce e bine ne face defapt si de drept mai mult rau. Toata lupta pentru supravietuire ne da o falsa stare de bine ne fortam sa trecem peste cu cat mai mult efort cu cat mai multa durere. Ajungem astfel sa fugim de zambete, sa ocolim sentimentele, sa dam cu piciorul sperantelor si sa ignoram zilele frumoase lasand sa ne domine incet incet intunericul rece si pustiu. Intregul nostru univers se destrama iar tot ce reusim cu sudoare sa cladim se prabuseste de pe o zi pe alta. Totul e un dezastru urias. Nu vrem sa aranjam nimic. Ne complacem in mizerie si chin. Aici s-a ajus… Aici ne-am refugiat ...

Обсудить у себя 0
Комментарии (0)
Чтобы комментировать надо зарегистрироваться или если вы уже регистрировались войти в свой аккаунт.
накрутить подписчиков
Емма
Емма
Была на сайте никогда
28 лет (05.03.1996)
Читателей: 8 Опыт: 0 Карма: 1
все 4 Мои друзья